Depresia este o tulburare a dispoziției fiind caracterizată de mai multe simptome cum ar fi: pierderea interesului și a plăcerii față de sarcinile cotidiene, tristețe, scăderea apetitului și pierdere în greutate (sau creșterea apetitului și creștere în greutate), dificultăți de concentrare, dificultăți în luarea deciziilor, iritabilitate, învinovățire excesivă, insomnie sau din contră hipersomnie, sentimente de inutilitate și lipsă de speranță, probleme fizice (dureri de cap, crampe, simptome digestive) care nu trec prin administrare de medicație specifică, idei suicidare, tentative de suicid.
Nu toate persoanele care suferă de depresie manifestă toate simptomele , depresia clinică putând fi ușoară, moderată sau severă. De obicei depresia se asociază cu anxietatea ceea ce presupune că aceste persoane au multiple îngrijorări, tahicardie, transpirații, senzații de vomă și amețeli.
Depresia este diferită de procesul de doliu
Este important de subliniat faptul că depresia nu este același lucru cu procesul de doliu care apare după decesul unei persoane apropiate, o despărțire sau un divorț. Simptome precum tristețe, senzație de gol interior, oboseală și pierderea interesului reprezintă reacții firești atunci când ne confruntăm cu pierderi majore în viața noastră. Depresia are o mai mare durată decât procesul de doliu deși în anumite cazuri depresia poate fi declanșată de o pierdere.
Fluctuațiile de dipoziție sunt naturale
Fiecare persoană are fluctuații de dispoziție, lucru perfect normal și adaptativ care uneori ne mobilizează să facem schimbări în viața noastră dar depresia clinică are o severitate mult mai mare.
Depresia este o tulburare ce apare frecvent: 25% dintre femei și 12% dintre bărbați vor avea un episod depresiv major în cursul vieții.
Factori declanșatori
Factori ce pot duce la declanșarea depresiei pot fi:
- factori biochimici (un membru al familiei are depresie; dezechilibru al neurotransmițătorilor)
- schimbări majore în modul de viață, traume, stres
- boli fizice (de ex. cancer)
Comportamentele ne pot influența starea
Comportamentul poate influența depresia, existând o serie de factori comportamentali ce joacă un rol semnificativ în această tulburare: izolarea socială, lipsa activității fizice,lipsa autorecompensei (persoanele cu depresie se consideră lipsite de valoare astfel că nu cheltuiesc bani pentru propria persoană și nu își fac complimente), cerințe noi (schimbarea jobului), a fi prins într-o situație de pedeapsă continuă (relații cu persoane abuzive/ critice).
Gândurile au un rol important in formarea și menținerea depresiei
De asemenea modul în care gândim poate duce la depresie. De exemplu persoanele pot să se confrunte cu gânduri automate negative (gânduri spontante care par logice deși reflectă percepții distorsionate și sunt asociate cu emoții negative- furie, tristețe, disperare).
Aici putem enumera:
- citirea gândurilor: ”Ceilalți cred că sunt jalnic”
- etichetarea: ”Sunt un nimeni.”
- gândirea dihotomică (totul sau nimic): ”Nu fac nimic bine.”
Un nivel mai profund al modului de gândire este reprezentat de convingeri dezadaptative (credințe pe care oamenii le au în legătură cu ceea ce ar trebui să facă).
Ca exemplu: ”Ar trebui să fiu iubit de toată lumea”, ”Nu ar trebui să fiu trist.”
Persoanele ce suferă de depresie prezintă o imagine de sine negativă și nu își observă calitățile punând accentul doar pe minusurile lor. Acești oameni pot considera despre ei înșiși că sunt proști, urâți etc. și că sunt de neiubit.
2. Care sunt consecințele depresiei?
Depresia netratată are consecințe severe. În urma izolării sociale persoanele suferinde își pot dizolva relațiile cu familia și prietenii, mai mult persoanele cu care ajung în terapie dezvăluie că au parte de conflicte conjugale .Depresia determină lipsa dorinței sexual. Aceștia pot fi iritați sau furioși și își pot descărca emoțiile negative pe cei din cercul lor social. De asemenea și sfera profesională este afectată, depresia având drept caracteristici oboseală, dificultăți de concentrare și în luarea deciziilor iar performanța la locul de muncă poate scădea. Aici se pot menționa și dificultățile în menținerea igienei. Însă cea mai gravă consecință este suicidul (linia antisuicid).
3. Modelul cognitiv-comportamental al depresiei
Acest model explică modul în care o persoană ajunge să sufere de tulburare depresivă. Pentru a avea o imagine completă a depresiei începem prin a ne uita la vulnerabilitatea biologică și la mediu (creștere, educație, părinți care au diverse probleme, experiențe adverse în copilărie) care favorizează formarea unor scheme dezadaptative/ disfuncționale. Aceste scheme sunt întărite de experiențe precoce (pierderi, abuz în copilărie, mediu invalidant). La maturitate aceste scheme dezadaptative se activează în situații de stres cum ar fi pierderea jobului, stres la locul de muncă, schimbarea orașului, parteneri abuzivi, decesul unei persoane dragi. După ce apari acești stresori în viața noastră adesea ne confruntăm cu gânduri automate negative cum ar fi ”Nu fac nimic bine” care întrețin depresia manifestată prin cinci tipuri de simptome:
- comportamentale: izolare socială
- afective: dispoziție depresivă, iritabilitate, lipsa plăcerii
- motivaționale: lipsa motivației pentru activități cotidiene
- somatice: modificări în apetit și în greutate, insomnie/hipersomnie, oboseală
- cognitive: vină excesivă, sentimente de inutilitate, dificultăți în luarea deciziilor.
Depresia este o tulburare afectivă des întâlnită care poate avea consecințe puternic negative asupra persoanei. Izolarea socială, deznădejdea și vinovăția care însoțesc formele moderate și severe ale acestei tulburări pot fi chiar fatale. Dacă suferiți din cauza depresiei, sau cunoașteți persoane care suferă din cauza ei îndreptați-le spre un specialist pentru ajutor!
V-ar putea interesa și articolul Atacul de panica
